Şedere pe malul tăcerii

Cognitive psychology

septembrie 17, 2011 at 10:43 pm (Psychology)

All these variations allowed Bandura to establish that there were certain steps involved in the modeling process:

1. Attention. If you are going to learn anything, you have to be paying attention. Likewise, anything that puts a damper on attention is going to decrease learning, including observational learning. If, for example, you are sleepy, groggy, drugged, sick, nervous, or “hyper,” you will learn less well. Likewise, if you are being distracted by competing stimuli.

Some of the things that influence attention involve characteristics of the model. If the model is colorful and dramatic, for example, we pay more attention. If the model is attractive, or prestigious, or appears to be particularly competent, you will pay more attention. And if the model seems more like yourself, you pay more attention. These kinds of variables directed Bandura towards an examination of television and its effects on kids!

2. Retention. Second, you must be able to retain — remember — what you have paid attention to. This is where imagery and language come in: we store what we have seen the model doing in the form of mental images or verbal descriptions. When so stored, you can later “bring up” the image or description, so that you can reproduce it with your own behavior.

3. Reproduction. At this point, you’re just sitting there daydreaming. You have to translate the images or descriptions into actual behavior. So you have to have the ability to reproduce the behavior in the first place. I can watch Olympic ice skaters all day long, yet not be able to reproduce their jumps, because I can’t ice skate at all! On the other hand, if I could skate, my performance would in fact improve if I watch skaters who are better than I am.

Another important tidbit about reproduction is that our ability to imitate improves with practice at the behaviors involved. And one more tidbit: Our abilities improve even when we just imagine ourselves performing! Many athletes, for example, imagine their performance in their mind’s eye prior to actually performing.

4. Motivation. And yet, with all this, you’re still not going to do anything unless you are motivated to imitate, i.e. until you have some reason for doing it. Bandura mentions a number of motives:

a. past reinforcement, ala traditional behaviorism.
b. promised reinforcements (incentives) that we can imagine.
c. vicarious reinforcement — seeing and recalling the model being reinforced.

Like most traditional behaviorists, Bandura says that punishment in whatever form does not work as well as reinforcement and, in fact, has a tendency to “backfire” on us.

Self-regulation

Self-regulation — controlling our own behavior — is the other “workhorse” of human personality. Here Bandura suggests three steps:

1. Self-observation. We look at ourselves, our behavior, and keep tabs on it.

2. Judgment. We compare what we see with a standard. For example, we can compare our performance with traditional standards, such as “rules of etiquette.” Or we can create arbitrary ones, like “I’ll read a book a week.” Or we can compete with others, or with ourselves.

3. Self-response. If you did well in comparison with your standard, you give yourself rewarding self-responses. If you did poorly, you give yourself punishing self-responses. These self-responses can range from the obvious (treating yourself to a sundae or working late) to the more covert (feelings of pride or shame).

A very important concept in psychology that can be understood well with self-regulation is self-concept (better known as self-esteem). If, over the years, you find yourself meeting your standards and life loaded with self-praise and self-reward, you will have a pleasant self-concept (high self-esteem). If, on the other hand, you find yourself forever failing to meet your standards and punishing yourself, you will have a poor self-concept (low self-esteem).

Recall that behaviorists generally view reinforcement as effective, and punishment as fraught with problems. The same goes for self-punishment. Bandura sees three likely results of excessive self-punishment:

a. compensation — a superiority complex, for example, and delusions of grandeur.
b. inactivity — apathy, boredom, depression.
c. escape — drugs and alcohol, television fantasies, or even the ultimate escape, suicide.

These have some resemblance to the unhealthy personalities Adler and Horney talk about: an aggressive type, a compliant type, and an avoidant type respectively.

Bandura’s recommendations to those who suffer from poor self-concepts come straight from the three steps of self-regulation:

1. Regarding self-observation — know thyself! Make sure you have an accurate picture of your behavior.

2. Regarding standards — make sure your standards aren’t set too high. Don’t set yourself up for failure! Standards that are too low, on the other hand, are meaningless.

3. Regarding self-response — use self-rewards, not self-punishments. Celebrate your victories, don’t dwell on your failures.

Self-control therapy

The ideas behind self-regulation have been incorporated into a therapy technique called self-control therapy. It has been quite successful with relatively simple problems of habit, such as smoking, overeating, and study habits.

1. Behavioral charts. Self-observation requires that you keep close tabs on your behavior, both before you begin changes and after. This can involve something as simple as counting how many cigarettes you smoke in a day to complex behavioral diaries. With the diary approach, you keep track of the details, the when and where of your habit. This lets you get a grip on what kinds of cues are associated with the habit: Do you smoke more after meals, with coffee, with certain friends, in certain locations…?

2. Environmental planning. Taking your lead from your behavioral charts and diaries, you can begin to alter your environment. For example, you can remove or avoid some of those cues that lead to your bad behaviors: Put away the ashtrays, drink tea instead of coffee, divorce that smoking partner…. You can find the time and place best suited for the good alternative behaviors: When and where do you find you study best? And so on.

3. Self-contracts. Finally, you arrange to reward yourself when you adhere to your plan, and possibly punish yourself when you do not. These contracts should be written down and witnessed (by your therapist, for example), and the details should be spelled out very explicitly: “I will go out to dinner on Saturday night if I smoke fewer cigarettes this week than last week. I will do paperwork instead if I do not.”

You may involve other people and have them control your rewards and punishments, if you aren’t strict enough with yourself. Beware, however: This can be murder on your relationships, as you bite their heads off for trying to do what you told them to do!

Modeling therapy

The therapy Bandura is most famous for, however, is modeling therapy. The theory is that, if you can get someone with a psychological disorder to observe someone dealing with the same issues in a more productive fashion, the first person will learn by modeling the second.

Bandura’s original research on this involved herpephobics — people with a neurotic fear of snakes. The client would be lead to a window looking in on a lab room. In that room is nothing but a chair, a table, a cage on the table with a locked latch, and a snake clearly visible in the cage. The client then watches another person — an actor — go through a slow and painful approach to the snake. He acts terrified at first, but shakes himself out of it, tells himself to relax and breathe normally and take one step at a time towards the snake. He may stop in the middle, retreat in panic, and start all over. Ultimately, he gets to the point where he opens the cage, removes the snake, sits down on the chair, and drapes it over his neck, all the while giving himself calming instructions.

After the client has seen all this (no doubt with his mouth hanging open the whole time), he is invited to try it himself. Mind you, he knows that the other person is an actor — there is no deception involved here, only modeling! And yet, many clients — lifelong phobics — can go through the entire routine first time around, even after only one viewing of the actor! This is a powerful therapy.

One drawback to the therapy is that it isn’t easy to get the rooms, the snakes, the actors, etc., together. So Bandura and his students have tested versions of the therapy using recordings of actors and even just imagining the process under the therapist’s direction. These methods work nearly as well.

Discussion

Albert Bandura has had an enormous impact on personality theory and therapy. His straightforward, behaviorist-like style makes good sense to most people. His action-oriented, problem-solving approach likewise appeals to those who want to get things done, rather than philosophize about ids, archetypes, actualization, freedom, and all the many other mentalistic constructs personologists tend to dwell on.

Among academic psychologists, research is crucial, and behaviorism has been the preferred approach. Since the late 1960’s, behaviorism has given way to the “cognitive revolution,” of which Bandura is considered a part. Cognitive psychology retains the experimentally-oriented flavor of behaviorism, without artificially restraining the researcher to external behaviors, when the mental life of clients and subjects is so obviously important.

This is a powerful movement, and the contributors include some of the most important people in psychology today: Julian Rotter, Walter Mischel, Michael Mahoney, and David Meichenbaum spring to my mind. Also involved are such theorists of therapy as Aaron Beck (cognitive therapy) and Albert Ellis (rational emotive therapy). The followers of George Kelly also find themselves in this camp. And the many people working on personality trait research — such as Buss and Plomin (temperament theory) and McCrae and Costa (five factor theory) — are essentially “cognitive behaviorists” like Bandura.

My gut feeling is that the field of competitors in personality theory will eventually boil down to the cognitivists on the one side and existentialists on the other. Stay tuned!

Readings

The place to go for Bandura’s theory is Social Foundations of Thought and Action (1986). If it’s a little too dense for you, you might want to try his earlier Social Learning Theory(1977), or even Social Learning and Personality Development (1963), which he wrote with Walters. If aggression is what you’re interested in, try Aggression: A Social Learning Analysis (1973).

Permalink Scrie un comentariu

NLP

martie 13, 2011 at 5:12 pm (Psychology)

A model of interpersonal communication chiefly concerned with the relationship between successful patterns of behaviour and the subjective experiences (esp. patterns of thought) underlying them and a system of alternative therapy based on this which seeks to educate people in self-awareness and effective communication, and to change their patterns of mental and emotional behaviour

Oxford English Dictionary

Permalink Scrie un comentariu

Tu ce zeita esti?

iunie 30, 2010 at 2:08 pm (Psychology)

Zeitele grecesti sunt imagini ale femeilor care exista in fantezia oamenilor de mii de ani. Zeitele erau femei frumoase, puternice reprezentand modele arhetipale care sunt capabile sa dea o forma vietii femeilor si care au ramas intiparite in modul nostru de a fi si de a ne reprezenta lumea. Recunoscand aceste modele arhetipale in ele insele, femeile pot devei mai puternice intr-o lume patriarhala (asemeni Panteonului Grecesc) si se pot intelege mai bine, considera Bolen.

Aceasta vorbeste depre sapte modele arhetipale sau sapte tipuri de comportament specific femeilor, ramase intiparite in gandirea subconstienta, datorita fortei miturilor. Este vorba despre Zeita Atena, Zeita Artemis, Zeita Hera, Zeita Persefona, Zeita Afrodita, Zeita Demetra si Zeita Hestia.

In fiecare din noi se afla aceste zeite, insa trebuie sa vedem care dintre ele ne domina existenta. Poate fi doar una dintre ele mai activa, sau pot fi diverse combinatii arhetipale, intiparite in felul nostru de a exista. Atunci cand in psihicul nostru zeitele se afla in competitie pentru a domina, femeia trebuie sa decida ce aspect din ea insasi trebuie sa se exprime si cand. Altfel, se va vedea trasa cand intr-o parte, cand in cealalta si nu isi va putea explica de ce. Tot asa, vom putea sa ne explicam de ce o femeie este mai atrasa spre obtinerea implinirii profesionale, mai mult decat pe cea familiara.

C. G. Jung a introdus in psihologie teoria arhetipurilor. El considera ca arhetipurile sunt modele de comportament instinctuale, care se regasesc in inconstientul colectiv. Miturile si fabulele sunt expresii ale arhetipurilor, asemeni multor imagini care ne apar in vis. Prezenta modelelor arhetipale comune tuturor, explica analogia dintre miturile culturilor diverse, care ne influenteaza modul in care ne comportam si relationam cu ceilalti.

Odata ce vom intelege progresia naturala de la mit la psihicul nostru si odata ce vom constientiza darurile pe care le avem si tendintele noastre negative, care sunt asociate unei anume zeitati, vom castiga mai multa putere interioara, considera Jean Bolen. De aceea, va provoc sa va cautati zeitele din voi!

Atena

Zeita Atena, cea care in mitologie s-a nascut din teasta lui Zeus, reprezinta un temperament extrovertit si independent; reprezinta zeita intelepciunii si a civilizatiei, este preocupata de cariera, motivata de dorinta implinirii profesionale, a dobandirii de cunostinte, are un intelect agil, este preocupata de educatie, cultura, probleme sociale si politice. Atena este preocupata pentru buna-starea umanitatii, a societatii din care face parte si lupta impotriva suferintei si nedreptatii. Ea stie sa cucereasaca arena barbatilor din aceasta lume. Se simte foarte bines a lucreze in domenii unde barbatii domina.

Arhetipul Atenei este cel al unei zeite androgine care dezvolta o relatie cu propriul sine masculin, mai bine decat sa o imparta intr-o relatie de mariaj cu un barbat. Este foarte precauta in ceea ce ii priveste pe barbati. Ea vede in acestia mai mult parteneri intelectuali impreuna cu care impartaseste ambitii, teluri in cariera si idealuri. Atena mai este cunoscuta si ca una dintre cele trei Amazoane (mitul amazoanelor vorbeste despre o societate a unor femei razboinice care traiau fara barbati).

Daca o femeie de tipul Atena isi va gasi un partener, acesta va fi foarte increzator in sine insusi si ii va aprecia ambitiile si autonomia. Femeile Atena nu sunt deloc genul femeilor care flirtreaza. Sunt in schimb prietene foarte devotate.

Atena reprezinta arhetipul feminin al gandirii logice, din perspectiva femeii nu a barbatului. Energia sa interioara poate sa o transforme in moduri creative de inalta tinuta. Femeile in care predomina arhetipul Atenei sunt foarte motivate si concentrate in tot ceea ce fac. Sunt orientate catre scopuri clare, de aceea, astfel de femei tind sa aiba relatii independente si autonome.

Sunt motivate mai mult de propriile lor teluri, mai mult decat sunt motivate de nevoile celorlati. Au tendinta de a trai prin prisma gandirii lor si nu sunt prea conectate cu senzualitatea si corpul lor. Ele sunt orientate spre implinirea profesionala, sunt ambitioase, si reusesc sa lucreze alaturi de barbati, in domenii in care acestia detin puterea. Pentru ca este foarte rationala, o femeie Atena reuseste sa isi controleze emotiile si de aceea poate sa lucreze alaturi de barbati, fara sa cada in capcane erotice sau emotionale.

Fata neagra a unei femei Atena: O astfel de femeie are o atitudine intimidanta, critica, judeca slabiciunile altora. Lasa in jurul sau un aer de autoritate si pare inabordabila, iar acest lucru ii tine pe ceilalti la distanta emotionala fata de ea.

Artemis

Artemis are un caracter introvertit si independent, ea reprezinta Zeita Naturii, este preocupata de problemele mediului-incojurator, de animale, lupta pentru protectia mediului si comunitate. Este practica, aventuroasa, atletica si prefera solitudinea. Multe femei Artemis nu se vor simti bine in marile orase, preferand localitatile aflate cat mai aproape de natura si de linistea ei.

Artemis simbolizeaza puterea regeneranta a Pamantului. Artemis, asemeni Atenei, este una dintre zeitele “virgine” pentru ca are o foarte bine integrata energie masculina in ea insasi, in felul de a fi, de aceea nu are nevoie neaparat de un barbat pentru a o completa si este mereu foarte precauta in ceea ce priveste sexul masculin.

O femeie in care predomina tipologia Zeitei Artemis prefera partenerii care muncesc alaturi de ea, cei care ii impartasesc telurile practice; cu toate acestea, fiecare dintre cei doi parteneri trebuie sa isi mentina identitatile distincte si vietile separate, apropiindu-se in momente de tandrete. Artemis este o zeita cunoscuta pentru faptul ca ii controla pe barbati.

Tipologiile de femei Artemis nu se vor simti prea implinite urmand valorile si rolurile conventionale impuse de catre societate, cum ar fi rolul de sotie si mama.

Femeia Artemis tinde sa isi evite vulnerabilitatea in relatie cu ceilalti, ascunzandu-si emotiile chiar si in fata ei insasi. Ea are nevoie de provocari si recompense, de teluri pentru care sa se lupte, iar daca Artemis nu va fi capabila sa gaseasca o cale implinita pentru propria expresie, se va simti din ce in ce mai frustrata si depresiva.

Fata neagra a lui Artemis: Una dintre provocarile femeii Artemis este aceea de a se confrunta cu masculinitatea din ea insasi, cu furia ei primitiva impotriva nedreptatii. Trebuie sa isi infranga tendintele razbunatoare si va reusi aceasta prin a-si accepta propriile greseli, prin impacarea cu ea insai, pentru ca mai apoi sa fie capabila sa gaseasca compasiune si pentru ceilalti.

Hera

Hera poseda un extraordinar temperament extrovertit si se concentreaza pe obtinerea controlului asupra celor din jur. Ea reprezinta zeita casatoriei, este preocupata de gasirea partenerului ideal si in cazul unui mariaj, de relatia sa, ca sotie a unui barbat. Ea face fata provocarilor vietii cu privire la putere si leadership.

In Antichitate Hera era o zeitate vulnerabila pentru ca suferea umilinte din partea sotului ei Zeus, care de multe ori avea aventuri extramaritale. Hera a condus chiar conspiratii impotriva sotului necredincios, in semn de razbunare.

In zilele noastre, femeia Hera isi va alege ca partener un barbat puternic si de succes, un barbat care va imparti acelasi statut cu ea. Ea detine valori traditionaliste si este in cautarea prestigiului social, iar in cadrul familiei cauta acea ordine matriarhala. Are de asemenea, toate simturile ascutite, fiind foarte precauta in ceea ce ii priveste pe barbati.

Femeia Hera crede cu tarie in valorile traditionale ale casei si familie, este gata oricand sa isi sacrifice cariera pentru a obtine un statut solid, respectabil si prestigios pentru familia ei, din postura unei sotii al unui barbat puternic si de succes.O femeie tanara in care predomina arhetipul Herei se va simti implinita prin mariaj sau, prin asumarea noii sale identitati de sotie, de partenera a sotului ei promitator si ambitios si isi va pune propriile ambitii de succes pe locul doi, pentru ca ceea ce conteaza pentru ea sunt inceputurile unei familii. Hera, acompaniind-ul pe sotul ei pe drumul catre “victorie”, devine in mod tipic, cel mai de incredere sfatuitor al sau si de asemenea are capacitatea de a-l influenta considerabil. Un exemplu foarte bun pentru tipologia femeii Hera este Michelle Obama, sotia presedintelui american.

Totusi, energia arhetipului zeitei Hera este cel mai adesea vizibila in femeile mature, in cea de-a doua parte a vietii lor, atunci cand o astfel de femeie poate simti pe deplin tendintele sale naturale de autoritate, de dominare pe care si le va exercita cu demnitate, pentru ca este un lider desavarsit.

Mamele Hera au tendinta de a impune ambitii foarte inalte pentru copiii lor, directionand cariera copilului catre teluri personale pe care nu le-a putut indeplini, mai mult decat sa recunoasca si sa incurajeze propriile visuri ale copilului ei.

Fata neagra a Herei: Hera este dependenta din punct de vedere emotional si financiar de sotul ei. Ea nu isi traieste viata in afara casatoriei si nu isi exploreaza autonomia. Este de-a dreptul insetata de putere.

Persefona

Ea poseda un temperament introvertit. Se afla la polul opus fata de Hera, este preocupata de lumea obscura, intunecata. Este peocupata de ocultism, de lumea spiritelor, o intereseaza misterul mortii. Este o mistica, o vizionara si de cele mai multe ori se increde in presimtirile ei. Este si ea o zeitate vulnerabila, datorita dependentei de mama sa Demetra. In mitologia greaca, Persefona a fost rapita, violata si dusa in Infern de catre Hades. Mama ei a jelit-o mult si a implorat eliberarea ei. In final, Demetrei i-a fost permis sa se intoarca pe Pamant, dar cu obligatia de a se intoarce in fiecare toamna pentru a petrece patru luni, in fiecare an in Subteran, ca sotie a lui Hades.

Persefona reprezinta arhetipul feminin al misticismului care este conectat cu lumea spirituala. Este de asemenea arhetipul femeii care iradiaza optimism si buna-dispozitie. In mod tipic, “Persefonele” au o fata tinereasca la orice varsta. Este o fiinta foarte placuta si foarte empatica. O intereseaza nevoile oamenilor si sentimentele lor si este atenta cu ei. Are dificultati in a spune “nu”, o dificultate care se manifesta si prin faptul ca nu isi cunoaste propriile limite. Persefona este foarte sensibila, in mod tipic poseda un ego foarte fragil, se lasa usor invaluita de sentimente si impresii care pornesc din subconstientul ei.

Femeile in al caror comportament predomina tipologia Persefonei sunt mai atrase de latura spirituala a barbatilor pe care si-i aleg, decat de cea fizica. Se poate ca inconstient, aceasta femeie sa provoace situatii distructive in relatia cu partenerii ei sau sa isi controleze foarte tare partenerii. Isi ia o masura protectiva si incostienta, aceea de a-si alege un partener mai tanar pe care sa il poata mamosi. Femeile tinere in care predomina Persefona, nu au un comportament necuviincios. Pot sa fie trase in relatii in care partenerii le domina si le controleaza; ca protectie, o femeie Persefona isi poate alege parteneri mai tineri pentru care sa aiba si o atitudine materna – astfel se poate simti in siguranta.

Fata neagra a Persefonei:

Ea este victima arhetipala, de aceea se simte deseori neajutorata sufera ca un martir si supravietuieste prin compasiunea fata de ceilalti, totusi furiile ei reprimate si le poate revarsa asupra celorlalti.

Afrodita

Afrodita poseda un temperament extrovertit si se concentreaza pe relatii si dragoste; ea reprezinta Zeita iubirii. Preocuparile ei sunt mature, este romantica, este preocupata de sexualitate, frumusete si arte.

Arhetipul Afroditei reprezinta unificarea energiilor feminine si masculine prin uniunea sexuala. Aceasta zeita detine o constiinta a propriei sale autonomii, dar in acelasi timp poate fi si foarte vulnerabila in anumite momente, din cauza orientarii sale spre relatiile cu oamenii.

Femeile “Afrodite” admira barbatii masculini si capacitatile lor combative, in acelasi timp admira dorinta acestora de a atinge succesul. Se simt confortabil daca au mai multe relatii in acelasi timp sau relatii extramaritale. Unei astfel de femei ii plac barbatii inteligenti si intra in relatii cu ei datorita capacitatii lor de a o inspira. O Afrodita este adorata pentru frumusetea ei, pentru manierele ei, pentru relatiile ei aventuroase. Barbatii o percep ca pe o fiinta foarte exotica, o seducatoare.

Influenta ei asupra celor din jur este una civilizatoare prin darurile sale – arta, cultura si in mod particular, maniera ei dezarmanta de a mentine relatii cordiale cu oamenii. Ea are puterea de a transforma prin dragoste. Transforma ordinarul, mundanul in ceva foarte frumos si special, prin iubire.

Psihologic, femeile “Afrodita’ apartin categoriei zeitelor “virgine”, in sensul ca ele nu sufera la mana barbatilor. De asemenea, in relatii, ea are autonomie. Femeile in al caror comportament se regaseste arhetipul Afroditei sunt mult mai interesate de relatii iubitoare decat de mariaj sau maternitate. O “Afrodita” nu este interesata “sa se aseze la casa ei” pentru ca vede viata ca pe o aventura.

O femeie in care domina cu adevarat Afrodita este capabila sa imparta cu iubitul ei satisfactii atat in ceea ce priveste latura erotica, cat si in ceea ce priveste laturile emotionale si intelectuale. Ea isi doreste relatii cu inima, traieste clipa si iubirea, indiferent de cost. O Afrodita abila are capacitatea de a-l dezarma pe “barbat’, prin puterea lui Eros, invatandu-l calea catre propriul sau suflet.

O femeie Afrodita poate insa si sa ii distraga pe barbati de la telurile lor, datorita seductivitatii sale. Ea poate avea mai multe realatii de dragoste pe parcursul vietii. Se simte confortabil in propriul corp si isi exprima sexualitatea chiar si in ocazii aventuroase, intamplatoare. Se poate sa se confrunte si cu sarcini nedorite din cauza pasiunilor sale de moment. Este foarte senzuala, iubitoare. O intereseaza tot ce ii poate trezi simturile: parfumuri, flori, haine care sa ii pun in valoare corpul, mancarea si bautura fina, atingerea grijulie.

Fata neagra a Afroditei: Este o seducatoare, o femeie fatala, ceea ce, cu siguranata, poate avea efecte negative, mai ales asupra barbatilor din viata ei.

Demetra

Demetra este opusul Afroditei. Are un comportament introvertit, un suflet bland, gentil. Ea ii rasplateste pe oameni din plin, chiar si pentru cele mai mici favoruri. In mitologie, Demetra era Zeita pamantului, a agriculturii si a fertilitatii, ea simboliza puterea regenerativa a pamantului. Este preocupata de cresterea copiilor, de grija fata de copii si de familie. Arhetipul Demetrei reprezinta maternitatea, instinctul matern si grija; de aceea, o femeie in care predomina arhetipul Demetrei si care simte ca trebuie sa devina mama la un moment dat, poate sa cada in depresie si sa se simta neimplinita daca nu ramane insarcinata.

Femeile in care prdomina arhetipul Demetrei cauta barbati care sa le ofere siguranta, securitate, mai degraba decat pe cei care le ofera satisfactii intelectuale sau sexuale. In acest fel, cautand securitatea ele isi asigura crearea conditiilor care le intereseaza cel mai tare – casa, copiii si grija fata de ei.

Demetra face parte din categoria zeitelor “vulnerabile”. In ciuda puterii sale asupra pamantului, ea nu a putut sa previna rapirea fiicei sale Persefona. Astfel, femeile dominate de arhetipul Demetrei se pot simti victimizate de catre oameni. Ele traiesc momente cand se simt neputincioase si incapabile sa isi atinga dorintele. Tind sa isi reprime furiile, trairile iar sentimentul neputintei le poate impinge spre depresii.

Uneori, aceste femei se simt obligate sa ajute, isi iau uneori sarcini care le depasesc si nu stiu sa refuze, de aceea se pot simti coplesite. Femeile “Demetra” se lupta cu aceste probleme care le fac sa fie apatice si chiar sa intre in depresii adanci. Femeile “Demetra” se simt de multe ori coplesite si pentru ca isi reprima furiile sau durerile, pot suferi de oboseala sau depresie cronica, dureri de spate, dureri de cap, presiune mare a sangelui. Ele sunt femei care nu stiu sa puna limite celorlati si care nu stiu sa isi exprime propriile nevoi si sentimente. De aceea sufera enorm.

Totusi, asemeni mitului antic, “Demetrele” sunt cele care dau oamenilor din spiritualitatatea care ii ajuta pe acestia sa traiasaca mai frumos si mai intens. Demetrele invata din propriile experinete si de aceea sunt capabilae sa imparta din intelepciunea ei cu ceilalti.

Fata neagra a Demetrei: Atunci cand Demetra a plans rapirea fiicei ei, a cerut pamantului sa nu mai rodeasca. Ea insasi nu a mai functionat, ceea ce se traduce printr-o tendinta autodestructiva a femeilor in care predomina acest caracter. Acest aspect din viata unei femei Demetra poate fi vazut in momente in care se izoleaza de familie si de prieteni. Mamele care se comporta conform arhetipului Demetrei au tendinta de a nu-si lasa copiii sa fie autonomi pentru ca ele au nevoie sa se simta folositoare.

Hestia

Hestia poseda un temperament introvertit si este concentrata asupra propriului sine si asupra lumii spirituale. In mitologia greaca, Hestia a fost zeita caminului, a focului sfant, prima fiica a lui Cronos si Rheei, sora a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera si Hades. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de Poseidon, Hestia a obtinut de la Zeus dreptul de a-si psastra virginitatea pentru totdeauna. In plus, Zeus i-a acordat onoruri exceptionale: i se inchina un cult in toate casele oamenilor si in templele tuturor zeilor. Asa cum caminul domestic era centrul religios al locuintelor umane, Hestia era centrul religios al locuintei divine. Aceasta imobilitate a Hestiei explica faptul ca nu a jucat nici un rol in vreo legenda. A ramas un principiu abstract, intruchipand ideea de camin, nemanifestandu-se ca o divinitate personala. Hestia era zeita sufletului, ea simboliza focul care tinea unita o familie.

O femeie Hestia din zilele noastre va prefera sa duca o viata solitara sau in cadrul unei comunitati, impreuna cu surori spirituale. In majoritatea femeilor moderne de astazi lipseste o manifestare suficienta a arhetipului Hestiei. Este un arhetip al intelpciunii, acest arhetip nu prezinta un comportament reactionar, o astfel de femeie nu este interesata sa se expuna lumii si este multumita cu existenta in solitudine. Este o meditativa, se simte bine in comunitati spirituale.

In sens psihologic, Hestia apartine categoriei zeitelor “virgine”. Este independenta, autonoma si concentrata pe viata ei interioara, spirituala. Ea nu cauta un barbat ca sa o completeze si este foarte precauta in ceea ce priveste celalat sex. Este foarte dificil pentru o astfel de femeie ca in zilele noastre sa se prezinte ca o fiinta fara identitate, care nu are dorinta de a lua atitudine sau de a se afirma. O femeie Hestia nu este asertiva, ea nu spune lucrurile cu voce tare si nu isi gaseste locul in aceasta lume moderna, rapida si competitiva. Din pricina naturii sale introvertite, Hestia are tendinta de a nu-si arata sentimentele fata de ceilalti si ea trebuie sa gaseasca moduri de a le arata celorlati ca ii iubeste.

Fata neagra a Hestiei:

Hestia pare sa fie singura zeita care nu are nicio parte negative. Ea este centrata pe propriul sens, este calma.

Ai descoperit zeita din tine? Poti accesa http://goddess-power.com/questions.htm, un test care te ajuta sa descoperi mai usor ce fel de zeita esti.
Ideea radicala a lui Bolen a fost aceea ca, asa cum femeile nu sunt constiente de efectele foarte puternice pe care sterotipurile culturale le au asupra lor, tot asa, ele nu sunt constiente de puterea extraordinara pe care arhetipurile zeitatilor antice o au in ceea ce priveste comportamentul lor.

Ele nu sunt constiente de fortele arhetipale pe care le ascund in ele insele si care le influenteaza foarte mult in viata. Bolen crede ca intelegerea acestor amprente istorice pe care le avem inauntrul nostru, este ceea ce ne imputerniceste ca femei si ne indeparteaza de stereotipuri restrictive ca masculin vs. feminin, mama vs. iubita, carierista vs. casnica, etc. Vizitati site-ul lui Jean S. Bolen http://www.jeanbolen.com/.

Permalink Scrie un comentariu

The real me

iunie 5, 2010 at 9:48 pm (Psychology)

Am facut un quiz pe Facebook .

Permalink Scrie un comentariu